Gardurile există de când lumea. De la începuturile civilizației, oamenii au folosit diverse tipuri de garduri pentru a-și proteja proprietatea, a delimita spațiul personal sau comunitar și a impune anumite reguli de conviețuire. Când ne referim azi, în mod generic, la tipuri de garduri, ne gândim la împrejmuririle curților de tot felul, la modele de garduri de lemn, fier forjat, la modele de garduri de aluminiu sau din șipcă metalică. Însă, de-a lungul evoluției societăților umane, gardurile au jucat deseori rolul de adevărate ziduri, uneori cu rol de protecție, alteori cu rol de statement asupra statutului și au impus, în felul acesta, o etichetă de conduită celor care se pregăteau să intre pe domeniile delimitate de aceste tipuri de garduri.
Astfel de structuri ajung la dimensiuni sau la forme ce depășesc simplul rol de împrejmuire, căpătând o semnificație istorică, culturală sau chiar artistică.
E adevărat că uneori, când ne referim la tipuri de garduri celebre în toată lumea, vorbim despre ziduri impozante, însă funcția lor rămâne aceeași cu a unui gard – de separare, de protecție și declarare a statutului. Iată câteva din tipurile de garduri care au făcut istorie de-a lungul timpului:
1. Marele Zid Chinezesc – cel mai lung și mai impozant gard din lume
Cu toate că nu face parte din tipurile de gard la care ne gândim într-o accepțiune clasică, Marele Zid Chinezesc poate fi considerat cel mai reprezentativ exemplu de barieră defensivă. Construcția sa a început în secolul al VII-lea î.e.n., când statele chineze răzlețe și-au ridicat ziduri proprii pentru a se apăra de popoarele nomade din nord. Mai târziu, primul împărat al Chinei, Qin Shi Huang, a unificat aceste ziduri într-o structură unitară, menită să protejeze granițele imperiului.
De-a lungul istoriei, Marele Zid a trecut prin extinderi și reconstrucții, ajungând, conform unor estimări controversate, la o lungime totală de peste 21.000 de kilometri. Materialele folosite variază de la piatră, cărămidă și pământ bătătorit, până la lemn. În ciuda efortului impresionant, utilitatea militară a Zidului Chinezesc a fost uneori pusă la îndoială, întrucât armatele lui Genghis Han au reușit să-l traverseze în secolul al XIII-lea. Astăzi, mare parte din zid este restaurată și atrage anual milioane de turiști care vor să vadă una dintre cele mai grandioase lucrări de inginerie din lume.
Rolul său originar – protecția și delimitarea teritoriului – se aseamănă cu cel al oricărui gard modern. Într-un fel, Marele Zid Chinezesc a inspirat ideea de bariere defensive și securitate națională, fiind un model gard la scară gigantică. Dacă ne gândim la tipuri de gard, acesta intră în categoria structurilor militare, de apărare.
2. Zidul Berlinului – un gard politic, care a despărțit taberele Războiului Rece timp de decenii întregi
Cu greu am putea să ne gândim că un model de gard ar putea să aibă o dimensiune politică, însă iată că ingeniozitatea umană sparge toate barierele convenționalului. Uneori, această capacitate umană de a conferi semnificație metaforică obiectelor conduce la cele mai umitoare salturi pe scala binelui. Însă asta nu face deloc imposibil accesul cretivității umane și la spectrul opus: unele din cele mai uimitoare invenții sau concepte au fost folosite, de-a lungul istoriei, pentru a crea construcții incredibile ale răului.
Un astfel de tip de gard este Zidul Berlinului.
Construit în 1961 de regimul comunist din Germania de Est, Zidul Berlinului înconjura complet Berlinul de Vest, cu scopul de a stopa migrația est-germanilor către occident. Întregul ansamblu se întindea pe aproximativ 155 de kilometri, fiind protejat de turnuri de veghe, obstacole din sârmă ghimpată și un coridor al morții – o fâșie de teren expusă și mortală pentru cei care ar fi încercat să treacă fără autorizație.
Zidul Berlinului a rămas în picioare până în 1989, când căderea regimurilor comuniste din Europa de Est a dus și la prăbușirea barierei fizice care despărțea capitala Germaniei. Dincolo de funcția sa de control al populației, Zidul Berlinului a ajuns un simbol al Războiului Rece și al diviziunii ideologice. Este un exemplu puternic de „gard” impus politic, menit să izoleze și să controleze, spre deosebire de alte tipuri de garduri care urmăresc doar delimitarea proprietății.
3. Granița dintre Statele Unite și Mexic – un gard încărcat de simboluri controversate
Gardurile nu au fost niciodată simple construcții de beton, sârmă, tablă, aluminiu sau lemn. Fiecare tip de gard a fost și este, dintotdeauna, încărcat de simboluri. Chiar și în viața noastră de zi cu zi, atunci când alegem un model de gard pentru propria noastră curte, el reflectă întotdeauna ceva din personalitatea sau propriile noastre valori. E ca și cum fiecare tip de gard poartă un cod. Uneori, felul în care sunt descifrate ”codurile” generează controverse amare.
Un astfel de tip de gard, celebru și el prin istoria lui dureroasă și care nu încetează a crea controverse politice și sociale, este cel care separă Statele Unite de Mexic. La baza lui stă o istorie complicată a migrației și a politicilor de securitate. Începând cu anii 1990, segmente de gard de diferite feluri (metal, beton, plasă) au fost ridicate de-a lungul frontierelor pentru a limita fluxul de imigranți ilegali. În 2006, prin Secure Fence Act, s-a dat undă verde extinderii și consolidării acestor bariere.
Astăzi, există aproximativ 1.100 de kilometri de gard, împărțiți în secțiuni dotate cu camere de supraveghere, senzori de mișcare și alte tehnologii de securitate. În unele zone, gardul poate ajunge la înălțimi de peste 9 metri. Disputele privind moralitatea, eficiența și costurile de întreținere a acestui model de gard sunt aprinse. Unii consideră necesară protecția împotriva imigrației ilegale și a traficului de stupefiante, în timp ce alții argumentează că gardul reprezintă un simbol de excludere și xenofobie.
Iar poveștile celor care trec dincolo de acest gard simbolic au devenit o sursă de inspirație pentru scriitori sau regizori de filme.
4. Gardul Dingo din Australia – un gard cu implicații ecologice
De acum, e deja clar că simbolistica gardurilor este la fel de importantă ca materialele din care sunt construite diferite tipuri de garduri. Pare o exagerare să ne gândim că, atunci când alegem un model de gard stradal pentru curtea noastră, este oportun să ne gândim și la ce vrem să transmită gardul nostru. Însă istoria ne arată că, vrem, nu vrem, avem sau nu intenția aceasta, atașarea de simboluri peste anumite tipuri de garduri este inevitabilă. Oamenii de pe cealaltă parte a gardului vor decoda oricum semnificația gardului nostru stradal, chiar și când noi nu am avut intenția de a-i da o semnificație.
Pentru că uneori, intenția inițială a unui tip de gard e umbrită de impactul lui surprinzător, nu doar simbolic, ci concret și material.
Așa s-a întâmplat cu gardul dingo din Australia. E un gard mult mai aproape de accepțiunea pe care o dăm noi tipurilor de gard. E realizat din plasă de sârmă, stâlpi de lemn și porțiuni electrificate, iar responsabilitatea întreținerii lui aparține mai multor administrații locale. Nici nu ar avea cum să fie altfel, pentru că e un gard care traversează jurisdicțiile mai multor unități teritorial-administrative, pentru că are nu mai puțin de 5600 de kilometri.
A fost construit la finalul secolului al XIX-lea pentru a proteja turmele de oi din sud-estul continentului de atacurile câinilor sălbatici dingo.
Însă, deși Gardul Dingo a reușit să-și îndeplinească obiectivul inițial, a adus și consecințe ecologice neașteptate: în lipsa dingo-ului, populațiile de canguri și emu au crescut semnificativ și au creat concurență pentru resursele de pășunat ale oilor.
Practic, echilibrul ecologic al zonelor unde a fost instalat gardul a fost perturbat. Odată ce câinii dingo (prădători de vârf) au fost în mare parte împiedicați să ajungă în zonele unde se aflau turmele de oi, numărul cangurilor și al altor erbivore a crescut semnificativ, ceea ce a dus la supra-pășunat, eroziune, diminuarea biodiversității de plante și animale mici și efect în lanț asupra altor specii (inclusiv insecte, păsări și mici mamifere).
Diferența de peisaj vegetal între zonele protejate de câinii dingo și celelalte se vede în imagiinile surprinse prin sateliți: zonele unde câinele dingo este prezent mențin un echilibru între plante și erbivore, în timp ce zonele din spatele gardului, fără prădători, prezintă semne vizibile de supra-pășunat.
E un exemplu clar despre cum tipuri de gard pot avea nu doar semnificații diferite, ci și un impact concret asupra lumii înconjurătoare, dincolo de intenția umană inițială.
5. Gardul de la Palatul Buckingham – simbol aristocratic al statutului unei case regale
La polul opus din punct de vedere al destinației și arhitecturii se află gardul de la Palatul Buckingham, reședința oficială a monarhiei britanice.
Este un exemplu de tip de gard care poartă un statement simbolic despre statutul social al celor care se află în spatele gardului și despre valorile pe care vor să le transmită aceștia.
Eleganță, rafinament, etichetă, putere și protecție vrea să spună gardul de la Palatul Buckingham, iar toate acestea se aliniază armonios cu imaginea pe care o avem despre casa regală.
Realizat din fier forjat și decorat cu detalii aurite, acest gard atrage anual mii de turiști care vin să vadă ceremonia de schimbare a gărzii. Gardul de la Palatul Buckingham a fost construit în 1911 de către Ghilda de arte aplicate Bromsgrove, o companie care a funcționat în perioada 1898-1966 și care era formată din artiști și designeri asociați mișcării artistice Arts and Crafts. Această mișcare artistică apăruse la sfârșitul secolului al XIX-lea, în Marea Britanie, ca o reacție a artiștilor din domeniul artelor decorative la sărăcia estetică a materialelor folosite în amenajările interioare (și exterioare).
Sunt voci care consideră că această mișcare artistică este precursoarea și inspiratoarea curentului Art Nouveau care a influențat nu doar designul interior, ci întregul stil arhitectonic al lumii occidentale.
Iată, deci, că modelul de gard pe care ni-l alegem pentru propria curte poate declara, cu intenție sau nu, multe lucruri despre noi înșine, cei care alegem din diferitele tipuri de gard. Nu e exagerat să ne aplecăm asupra acestui tip de semnificație a gardului nostru, pentru că, nu-i așa, ne dorim ca gardul nostru să transmită despre noi valori cu care ne aliniem și un statut cu care ne simțim confortabil și pe care îl avem deja, nu unul la care visăm, dar nu e conform cu realitatea.
6. Gardul cu lacăte de pe Pont des Arts – iubirea e grea
Capacitatea noastră de a conferi semnificație simbolică până și celor mai triviale obiecte și gesturi este nelimitată. Știm cu toții de gardul metalic de pe Podul Artelor (Pont des Arts) din Paris, care a devenit susținătorul simbolurilor de iubire ale îndrăgostiților de pretutindeni.
Mii de cupluri și-au declarat iubirea eternă printr-un gest care a căpătat dimensiunea unui ritual: îndrăgostiții încuie un lacăt pe gard și aruncă cheia în Sena. Semnificația gestului metaforic este legătura de nedezlegat care unește doi parteneri.
Și atunci, care poate fi semnificația faptului că o secțiune din acel gard s-a prăbușit în 2014 sub greutatea cumulată a lacătelor și a forțat autoritățile să ia măsuri de restricționare a practicilor romantice de agățare a lacătelor pe gard?
Am putea conchide, pragmatic, că nu există nici o semnificație, e vorba de legile fizicii. Dar e greu să nu cedăm tentației de a lăsa mintea și sufletul să spună o poveste alternativă, care vine să se așeze ca o completare pe realitatea concretă a întâmplării de pe Podul Artelor: iubirea e treabă grea, nu-i de glumă cu ea 🙂.
Obiecte cu rol utilitar sau simboluri?
Probabil că e greu de găsit un obiect care să fie mai clar funcțional și mai puțin simbolic decât un gard. De ce altceva ai căuta modele de garduri sau tipuri de gard pentru curtea ta, decât ca să îți delimitezi clar proprietatea, ca să împiedici intrarea străinilor în curtea ta sau ca să-ți protejezi intimitatea vieții tale private de ochii iscoditori ai lumii?
Un gard nu este, îîn esență, altceva decât o delimitare: fie că vorbim despre granițe politice, despre protecție împotriva animalelor sălbatice sau despre un simplu spațiu privat. Totuși, de-a lungul istoriei, dimensiunea, contextul politic sau modul de construire au transformat unele din cele mai cunoscute garduri ale lumii în repere cu valențe culturale, economice și turistice.
De la Marele Zid Chinezesc până la Zidul Berlinului, de la Gardul Dingo din Australia la gardul impozant al palatului Buckingham, istoria gardurilor celebre ne arată cât de variate pot fi scopurile și formele gardurilor. Ele ajung să fie asociate cu simboluri puternice, politice, civice, ecologice, artistice și devin forme de exprimare a iubirii, activismului civic, eleganței, dar și a opresiunii sau excluderii.
Istoria ne învață că un gard nu e niciodată ”doar un gard”. El poate avea o încărcătură emoțională, culturală sau politică deosebită, putând uni sau separa comunități întregi.
Când căutăm tipuri de garduri și modele de garduri pentru propria curte, alegem nu doar după preț, ci și după calitatea materialelor și neapărat și după preferințele personale de design. Vrem, nu vrem, ceea ce alegem nu e ”doar un gard”, ci și un simbol pe care îl expunem privirilor lumii, pentru a fi decodat.
E important să ne gândim la ceea ce vrem să transmitem cu gardul nostru, atunci când căutăm tipuri de gard potrivite pentru curtea noastră. Nu vrem ca gardul nostru să transmită altceva despre noi decât cine suntem de fapt.
Gardurile nu sunt triviale. Gardurile sunt importante! Ele rămân de mii de ani unul dintre instrumentele fundamentale de organizare și protecție a spațiului. Indiferent de transformările tehnologice și culturale, importanța lor nu pare să scadă, ci să evolueze continuu, reflectând creativitatea și nevoile societăților umane. Iar în fiecare model gard, de la cele mai modeste la cele mai somptuoase, se regăsește o bucățică din istoria noastră colectivă – aceea a dorinței de a ne simți în siguranță și, în același timp, de a ne defini identitatea și granițele într-o lume în permanentă schimbare.
